EVOCARE FLORIN GALCĂ (1923 – 2015)
ULTIMUL DINTRE MARII ECONOMIȘTI AGRARI
Motto:
“Ca să fie cunoscută o știință trebuie să lupte cu totalitate valorilor a celor noi și a celor vechi, reconstruite pentru uzul erei noastre”.
Mircea Maliță
Ajuns la vârsta trecutelor aduceri aminte a rezultat ca o datorie de onoare a continua perpetuarea memoriei celor care nu mai există decât în amintirea celor care i-au cunoscut și care nu trebuie lăsați uitării, ci să adăugăm omagiul modestei noastre mărturisiri, pe care am scris-o cu emoția anilor studenției, noi ne mai fiind aceeași, dar profesorii noștri au rămas modele nemuritoare în sufletul nostru.
Imaginea pe care o sintetizăm dintr-o vastă familie de spirite excepționale este aceea a prof. univ. dr. ing. econ. Florin Gâlcă[1] căruia am încercat să-i aducem un pios omagiu pentru momentele esențiale ale formării unor generații de aur de specialiști, constituind expresia culturală a tinereții noastre, luminându-ne, influențându-ne și definindu-ne în perspectiva timpului, investiți cu atributele gândirii economice în formele ei coerente de manifestare în complexul de factori și acțiuni ale unui manager care să le descopere coerența și care le-a deschis orizontul cunoașterii și afirmării .
În nemărginita considerație ce i-o păstrăm adânc în sufletele noastre, încercăm să ne facem datoria făcându-i cunoscută imaginea și creația sa, și maniera în care cu inteligența, cultura generală, modul de gândire sistemică, afectivitatea, generozitatea sa a avut rolul determinant în formarea modului de gândire creator pentru generația de specialiști care au realizat agricultura modernă a României, cei care au condus marile explorații, Direcții Agricole, Institute de Cercetare Proiectare și Învățământ, Ministerul.
Căci, profesorul Florin Gâlcă are meritul de creare și fundamentare a “Științei conducerii și organizării în agricultură”, ceea ce astăzi este în misiunea modernă “Management”, promovând conceptul de abordare sistemică și considerând că rezolvarea problemelor agriculturii nu mai are astăzi restricții biologice și tehnice, ci numai restricții de natură economică, managerială, accentuate de lipsa unei strategii de dezvoltare a economiei naționale în general și a agriculturii în special, adecvate fiecărei etape istorice, concept în care a format generații de specialiști.
Iar discipolii săi, au dezvoltat conceptele profesorului Florin Gâlcă, creând Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV București, unde se realizează coeziunea și metoda tuturor activităților științifice și agricole în cadrul explotațiilor, într-un concept integrator, având la bază rezultatele cercetărilor științifice.
Esențial rămâne că prin cursurile predate, cercetările științifice organizate, „Cercurie Științifice Studențești”, îndrumările pentru doctoranzii și specialiștii care-l consultă a fost un adevărat dascăl înzestrat cu o știință a pedagogiei, o vastă cultură generală, tehnică și economică, a fost un excelent și demn dascăl.
Cunoscut pentru toată lumea, cu multă bine voință și înțelegere nimeni nu l-a auzit spunând un cuvânt nedrept sau răutăcios, dominantă fiind atitudinea prietenoasă binevoitoare de a îndruma și sprijini tinerii într-un mod concret, promotor de idei, care să conducă la judecăți spre tărâmuri superioare, deschideri în variante și legături, direcții ale cercetării.
Îndrăznim să spunem, că de fapt a trecut de hotarul pe care nu au reușit să-l treacă atâția “aleși” și a rămas pentru totdeauna viu pentru noi, ocupând un loc important în conștiința și admirația multor generații de agronomi și economiști agrari.
Și, acestea, pentru că, admirația și autoritatea le-a obținut nu numai prin competență, ci prin ideile clare, rigoare, puncte de vedere proprii, fundamentate temeinic și economic, revelatoare de idei esențiale, prin modul de manifestare simplu, direct, ferm, frază respectabilă și gândul clar, constituire logică, prin excelență, un dar al inteligenței indicând un țel și sădind convingerea că poate fi ajuns, de la fiecare lecție plecând mai învățat și mai îmbogățit sufletește cu simțăminte adevărate și adânci.
Întrupare a spiritului creator, pregnant, inovator, s-a descoperit în valențele sale cele mai semnificative printr-un concept unitar de gândire tehnico-economică a fenomenului agrar românesc în evoluția sa istorică, făcând o operă pedagogică de un nivel științific ales, constructiv. Expresia acestui mod de gândire se concretizează în menirea inginerului agronom investit cu atributele gândirii economice, reprezentarea ei mediată în formele concrete de manifestare în complexul de factori pe care acțiunea unui manager o are, să le descopere coerența și modalitățile de acțiune.
Este ceea ce probează în fața timpului a celor peste șaizeci de ani cât a trudit la catedră și anume că ”orice fenomen sau proces poate fi privit ca un sistem de elemente interdependente sau de subsisteme interconectate ale unui sistem mai mare. Aplicarea concepției sistemice la studiul întreprinderilor agricole contribuie la înțelegerea acestora ca sistem economic, complex și dinamic, la organizarea și conducerea pe baze științifice a activităților sale. Întreprinderile agricole se caracterizează prin aceea că utilizează de regulă, ca principal mijloc de producție pământul, precum și plantele și animalele ca mijloace biologice care prin legăturile specifice de dezvoltare, influențează modul de organizare și conducere a producției în timp și spațiu, în interacțiune efectivă sau potențială, ca domeniu de aplicare a gândirii sistemice în diversele domenii de activitate – tehnic, economic, social, etc”.
Opinia sa se validează integral în cadrul oricărei epoci și structuri agrare, expresie integrală a gândirii economice moderne. În acest concept a însuflețit și a câștigat simpatia studenților pentru aprofundarea problemelor de economie agrară și rurală și prin Seminarul (Cercul științific) de Economie și Organizare, care asigura prin tematica sa spiritul analitic și formarea de opinii. Orizontul era lărgit prin participarea Cercetătorilor de la Institutul de Economie Agrară condus de Sergiu Hartia, ceea ce asigura formarea unor judecăți de valoare în procesul vast și complex de definire și formare a profilului contemporan al specialistului agronom.
De fapt, atracția o realiza profesorul Florin Gâlcă prin tot ceea ce era nou la nivelul cunoașterii științifice în lume, entuziasmul și tematica imprimată, cu imagini proaspete necunoscute, noi, pe care le evidenția cu o plăcere rară, care pe mine m-a uimit și m-a atras, ne-a cucerit prin erudiție, orizontul cultural deschis, o informație multilaterală și temeinică dublată de prezența generoasă și acele înțelesuri universale ale gândirii economice multiplicate de raporturile cu celelalte științe (Economia politică, Filosofia, Sociologia), având o valoare formativă.
În contextul unui asemenea elan creator, mi-a deschis largi orizonturi și am abordat o temă bazată pe studii la teren “Căi de rentabilizare a exploatațiilor agricole de stat din zona preorășenească a Capitalei”, cu care am obținut premiul I pe țară, la prima Conferință Națională a Cercurilor Științifice Studențești din aprilie 1957 de la Cluj.
Fascinanta personalitate înzestrată cu toate marile calități ale unui pedagog, a izbutit să solidarizeze cu gândirea sa Școala de Economie agrară și rurală, înnobilând spațiul de specialitate al unei științe străvechi – agronomia, căci era un om prodigios, având o forță vitală extraordinară și care răspândea în jur energii creatoare, stimula să se lucreze, să se cerceteze, să se scrie, să se studieze continuu. Eminentul profesor exercita o atracție deosebită și prin cuvântul său armonios, cu fraza impecabilă și ideile clare, prezent în mijlocul nostru și în suferință și în bucurie, revărsând generoasa sa bunăvoință și dorință de mai bine pentru fiecare, însoțiți de dragostea, binecuvântarea și îndrumarea revărsată asupra noastră.
Datorită spiritului creator care a sădit permanent dorința de cunoaștere, de studiu, de cercetare și afirmare, am înțeles că fără a ignora legătura indispensabilă între diferitele ramuri economice prezente sau ca posibilități de dezvoltare, reglementarea amplasării, dotării și echipării tehnice, a dezvoltării așezărilor urbane și rurale, a devenit o realitate, că asemenea aspecte nu mai pot fi văzute izolat, ci încadrate în ansambluri teritoriale strâns legate de întreg echilibrul natural, economic și social prin Organizarea Teritoriului – valabilă în toate situațiile indiferent de sistemul social, forma de guvernământ, deoarece întotdeauna și pretutindeni se constată forme imperfecte de utilizare a resurselor și în principal de folosire a pământului.
Pornind de la ideea că Organizarea Teritoriului într-o concepție foarte largă, cuprinde complexul activităților pentru punerea în valoare a resurselor, dezvoltarea integrală din punct de vedere economic și uman, ca primul doctorand al profesorului Florin Gâlcă am realizat prima teză de doctorat în domeniu cu titlul “Contribuții la studiul evoluției Organizării Teritoriului” – Noțiune, Istorie, Eficiență, susținută la 28 iunie 1969 în Aula Institutului Agronomic “Nicolae Bălcescu” (USAMV) București – în prezența profesorilor universitari, șefi de catedre pentru Economie și Organizare din principalele centre universitare : Florin Gâlcă – București, Iosif Timen – Cluj, Constantin Anderca – Timișoara, Nicolae Vasilescu – Iași, Ion Hațeganu – Craiova, la inițiativa lui Sergiu Hartia – Directorul Institutului de Economie Agrară – apreciată în mod deosebit pentru crearea Sistemului Național de Organizare a Teritoriului a cărei aplicare a generat dezvoltarea echilibrată a teritoriului național în unitatea raporturilor dintre om și natură, concretizat în modul de valorificare a spațiului la nivel național, zonal și local, prin modul de amplasare coordonat a diferitelor folosințe, investiții, dotări și echipări tehnice, prin modul echilibrat și armonios cum a fost organizat teritoriul prin cele trei trepte de abordare: Sistematizarea (amenajarea) teritoriului și urbanism (național, zonal, județean, comunal); Organizarea Teritoriului inter-unități (județe, zone, comune); Organizarea Teritoriului în cadrul unităților.
Sub îndrumarea spiritului inovator al profesorului Florin Gâlcă, 35 de doctoranzi au obținut consacrarea științifică prin susținerea unor valoroase teze de doctorat.
De fapt, într-o epocă atât de fecundă, de amplă dezvoltare în condițiile noii revoluții agrare din a doua jumătate a secolului XX, profesorul Florin Gâlcă a cristalizat un concept nou de rezolvarea a problemelor agrare, spirit creator care continuă să trăiască, să formeze specialiști, cu o înaltă gândire economică sistematică a proceselor de producție, fiind un simbol ce trece dincolo de timp și spațiu, ducând pe cea mai înaltă treaptă de evoluție Școala de Economie agrară și rurală.
Iar cărțile sale rămân de referință, cuprinzând concepte de logică, metodă, cooerență, sisteme, pedagogic, noua pulsație a fenomenului agrar într-o abordare dialectică, enunțând judecăți de valoare cu largă deschidere istorică, filosofică, tehnică, economică, adaptabile diferitelor condiții social-economice și structuri agrare .
În condițiile lumii de azi – care s-a născut rapid și prematur – afectat profund, asemenea tuturor oamenilor de bun simț și statornică credință, Florin Gâlcă dominat de spiritul creator considera necesară adaptarea structurilor agrare economice viabile, cu teren comasat, profilate, organizate, dotate și echipate tehnic, la economia de piață, prin transformarea în Asociații, Societăți Comerciale și nu privatizarea accelerată cu distrugerea acumulărilor realizate în 50 de ani prin sacrificiul generațiilor de după război, sintetizând : “în locul icoanei de pe perete au pus banul”. Ori adaptarea la economia de piață prin corectarea restricției, asigurarea rentei funciare pentru teren și participarea la profit ar fi considerat ideea că “formele asociative sunt viitorul agriculturii românești”, și ar fi constituit un model pentru UE și politica agricolă comună.
Privite acum, în retrospectiva timpului, opiniile, conceptele profesorului Florin Gâlcă s-au validat integral, căci au întruchipat în viața creația sa, acele înțelesuri universale de gândire economică, avansând o valoare formativă superioară – spirituală și morală întru totul remarcabilă.
Îmbrățișând o arie tematică vastă, a dovedit o pertinentă și prin înțelegere a fenomenelor agrare și rurale, cu rigoarea ținutei științifice, deosebirii orizontului cunoașterii, dublate de personalitatea fermecătoare și cuceritoare a sa, ne-a întreținut speranțele, ne ajuta efectiv în acțiunile în care eram angajați în condițiile noi apărute.
Cei drept, mai ales “cercliștii” au rămas cu pasiunea pentru știință, pentru cărți, cu dorința de a recultiva continuu, setea de a învăța, de a acumula, de a știi, curiozitatea insațiabilă pentru a pune mintea la lucru, dezvoltarea unei gândiri creatoare.
Uluitoarea sa erudiție în problemele economice a asigurat formularea de judecăți vrednice de interes pentru modelul multilateral economic, politic și cultural, într-o viziune de ansamblu.
În noul context social – economic, îl prezenta nu ca un caracter fundamental deosebit, ci ca o continuitate a evoluției fenomenului agrar, a disputei de idei, pe de o parte a curentelor tradiționalist-agrariene (junimismul, sămănătorismul, poporanismul, țărănismul), iar pe cealaltă parte curentele evoluționiste (pașoptismul, liberalismul, neoliberalismul, socialismul). Evidențiind marile deosebiri de idei fondate pe o anumită bază social-economică, conservând structuri agrare tradiționale, au construit în timpul epocii socialiste baza realizării unor noi structuri agrare, condiție a modernizării intensificării agriculturii. A realizat de fapt maturizarea gândirii specialiștilor agronomi și un nou mod de organizare a exploatațiilor agricole pe care le-a dezvoltat și fundamentat tehnic și economic și care au devenit realități dovedite și practici curente.
De fapt, beneficiind de buna pregătire economică, politică, sociologică, luând în conservare legile economice obiective și legile biologice a definit rolul și funcțiile agriculturii integrate sistemului industrial agrar, într-o gândire sistematică, ceea ce a generat în perspectiva timpului semnificații și valori exemplare economiei agrare și rurale.
A avut capacitatea de a surprinde esențialul, să sintetizeze cunoștințele, să elaboreze ideile într-o interpretare nouă sistematică, generând modele de gândire diferite de cele tradiționale deschizând noi căi de dezvoltare în cunoașterea științifică și viața practică.
Cu erudiția sa de tip constructiv creator, a îmbogățit cunoașterea științifică și de sistematizare logică; un model de gândire și respect pentru valorile umanității și a științelor, un reper moral și intelectual. Să fim mândri că din lecția vieții sale am avut prilejul să învățăm să îmbinăm specializarea științifică cu un larg interes pentru cultură, esența superioară a activității intelectuale creatoare. Ceva mai mult, ne-a învățat să gândim știința în context social-economic.
Astfel, continua să trăiască în secolul XXI, nu ca un clasic al veacului trecut ci ca un contemporan ceea ce îi conferă dinamismul ce trec dincolo de timp și spațiu, fiind un simbol ce a întruchipat idealul unor generații, generând acea diferență între tinerețea noastră și cea de astăzi care rezidă în încrederea cu care noi înțelegeam realitatea și percepem viitorul.
Avea un dar deosebit de a prezenta, trecând de la particular la general, orice subiect, în imagini și fantezie de culori de neuitat. Se impunea atât prin puterea verbului și splendoarea formei, stabilind acea tainică comunitate pentru realizarea conceptelor promovate, pentru a face din știință factorul de căpetenie al gândirii, simțului și acțiunii.
Remarca rolul esențial pe care-l are economia politică în înțelegerea fenomenului economic pentru a dezvolta spiritul de creație, pentru a lua decizii eficiente.
Considera că, există posibilitatea de a organiza în jurul economicului celelalte valori, care iau în această constelație tocmai caracterul pe care-l indică valoarea principală care le guvernează. Esențialul însă, rămâne unitatea dialectică care cuprinde gândirea socială, politică și filosofică, diferitele științe.
În decursul timpului, a avut ca profesori susținători Sergiu Vrejba și Mariana Ioniță, cu care a construit ”triunghiul de aur” al gândirii economice agrare, dascăli pasionați de misiunea lor pedagogică, dominați de un spirit larg deschis în analiza și evoluția fenomenului agrar, simboluri de continuitate și orizont cultural deschis, gândire ce s-a transmis din generație în generație, bucurându-se de largă audiență unind cele două atribute – valoare și popularitate .
Prof. univ. dr. ing. Mariana Ioniță, chip radios de inteligență, înțelepciune și nobile sentimente i-a fost sprijin direct și la catedră și atunci când o operație repetată de glaucom l-a lăsat fără vedere spre sfârșitul vieții, apăsându-și ordinea și libertatea sa , cu veșnica muzică clasică împreună cu tovarășa scumpă de cugetări, studiu și mângâietoare de amărăciune.
Nu pot să nu îmi amintesc de primirea ce o făcea celor ce-l vizitau acasă – fie în apartamentul din București, fie în casa de la Văleni de Munte – cu gesturi binevoitoare și armonioase, lumini de bunătate în privire, având o mare dragoste de viață adânc înțeleasă și trăită calm, cu sufletul deschis, cu vorba domoală plină de sonoritate catifelată.
Figura sa luminoasă stăruie printre noi căci eminentul om de știință, dascăl, inginer, economist, creator de școală, s-a remarcat prin cultura, originalitatea și validitatea ideilor și conceptelor pe fondul unei vaste culturi generale, tehnice și economice, precum și spiritul creator care a sădit permanent dorința de cunoaștere și afirmare.
De multe ori am întâlnit în camera sa de lucru unii din foștii săi studenți sau doctoranzi, care veneau să-l vadă, să discute, să-i ceară sfatul pentru probleme actuale care se cereau rezolvare, adesea chiar miniștri Marin Stancu, Ion Teșu, Angelo Miculescu.
Florin Gâlcă, ultimul dintre marii economiști agrari, a rămas în amintirea celor ce s-au împărtășit din adâncimea de gândire și cultură și prin distincția charismatică a unei personalități de vibrantă și spiritualizată fermitate și familiaritate dar mai ales prin magnetismul și tactul larg înțelegător, tolerant și generos, pe care îl au numai dascălii adevărați.
Suntem mândrii de lecția vieții sale, a super clarității morale și spirituale de la care am avut șansa vieții noastre să învățăm și să adăugăm omagiul modestei noastre mărturisiri pe care am scris-o cu emoția anilor studenției. Noi nu mai suntem aceeași, dar profesorul iubit Florin Gâlcă este nemuritor în sufletele noastre căci “Cei pe care i-am iubit, trăiesc în noi și după ce au murit”.
Prof. univ. dr. ing. ION BOLD
Membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice
“Gheorghe Ionescu – Șișești”
Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România
[1] Născut la 29 martie 1923 la Bucium, Iași, trecut la cele veșnice la 19 iunie 2015, licențiat al Facultății de Agronomie din cadrul Institutului Politehnic București, Doctoratul în Științe economice la Universitatea Timiriyazev din Moscova. Primul decan al Facultății de Agronomie din 1953 ca profesor Șef de catedră la disciplina Economie și Organizare la Institutul Agronomic “Nicolae Bălcescu”, București devenit după 1990 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – USAMV, București .
